GEORGE COANDĂ

 

(12.X.1937, Şimian, Bihor)

poet, prozator, ziarist, istoric al culturii şi civilizaţiei

 

 

 

 

Fiu al lui Nicolae Coandă, specialist agronom, originar din Nucet, jud. Dâmboviţa, şi al Margaretei, născută Cengheri în Nuşfalău, judeţul Sălaj, de profesie învăţătoare. Naturalizat de peste şase decenii în Târgovişte. Cursurile primare şi gimnaziale absolvite la Şcoala de Băieţi Nr. 1 (actualmente „Vasile Cârlova”), şi cele liceale la Liceul (azi, Colegiu Naţional) „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte; licenţiat, în Bucureşti, al Facultăţii de Istorie-Geografie (1962) şi Facultăţii de Istorie (1971); absolvent al Cursului postuniversitar al Facultăţii de Ziaristică (1974); doctor, cum laude, în ştiinţe ale naturii (geografie) cu o teză de geoistorie, geoeconomie, geocultură şi geopolitică a spaţiului carpatic românesc la Universitatea Bucureşti (2002). Începând cu 1953 şi până astăzi, crainic-reporter şi redactor responsabil al redacţiei (fondator) Centrului Local de Radio Târgovişte, planificator în construcţii, profesor la şcoli din judeţele Satu Mare şi Dâmboviţa, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al raionului Târgovişte, redactor principal/şef de secţie/corespondent special la ziarul „Dâmboviţa”, şef de departament la cotidianul „Jurnal de Dâmboviţa” şi la săptămânalele naţionale „Talk-Show” şi „21 Decembrie”, realizator de emisiuni la televiziunea Antena 1 / ARTPRESS din Târgovişte; cadru didactic titular şi asociat, Professor Honorificus, şeful Catedrei de ştiinţe socio-umane şi jurnalism, şi purtător de cuvânt al Universităţii „Valahia” din Târgovişte, acesta fiind şi unul din fondatorii acesteia, şi creator, aici, al specializării de jurnalism. Iniţiator şi redactor-şef al revistelor de literatură „Armonia” (seria a doua), de anticipaţie /SF „Timpul viitor” şi „Pronitron” şi de cultură istorică „Eroica” (Târgovişte), redactor-şef al revistei „Apollon”, redactor asociat la revista „Litere”; senior editor al unor ziare şi reviste din Bucureşti şi Târgovişte; fondator al unor publicaţii şi posturi de radio târgoviştene şi dâmboviţene. Dublu debut literar cu poezie: local, în ziarul „Uzina şi ogorul” din Târgovişte (1957), şi naţional în „Gazeta literară” (1962) la rubrica „Mica antologie” girată de Mioara Cremene şi Nichita Stănescu. Debut editorial în 1974 cu volumul de versuri „Univers liber” la Ed. „Albatros”, publicând, apoi, numeroase alte volume de literatură beletristică şi ştiinţifică. Poetica sa este complexă, existenţialistă, intelectualistă şi inovativă, de o profundă originalitate, reuşind să-şi creeze propriile tehnici (iniţiative) ale demersului liric, cum sunt liriruna (un mixaj sonet-rondel; în volumele „Eternele columne”, Ed. Eminescu, 1989, „Oarecum, Sinea-mi”, Ed. Bibliotheca, 2003; „Secretul clepsidrei”, Ed. Singur, 2012), „Cosmopoezia” (primele paradigme din literatura modernă română fiindu-i publicate de Alexandru Mironov în „Almanahul Anticipaţia”, 1981) şi poemul comentariu (lansat în volumul „Secunda în plus”, Ed. Albatros, 1980). În proză cultivă SF-ul, iar în publicistă cultivă cu precădere şi reportajul şi editorialul cu persuasiune şi „pe fază” cu realitatea economică, socială, culturală şi politică. În domeniul ştiinţific este creatorul ştiinţei umaniste geocivilizaţia, pusă în evidenţă în volumele „Geocivilizaţie românească”, „O istorie geopolitică şi a geocivilizaţiei româneşti” şi „Heliadeana. Ipostaze de geocivilizaţie românească” apărute la Ed. Bibliotheca. Membru în Consiliul naţional şi în Comitetul director (vicepreşedinte şi şef de departament) al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi preşedinte (fondator) al filialei sale dâmboviţene „Ion Heliade-Rădulescu”; prim-vicepreşedinte (fondator) al Filialei „Mihai Viteazul” Dâmboviţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”; vicepreşedinte (fondator) al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni. De peste o jumătate de secol este prezent în viaţa culturală a judeţului Dâmboviţa, dar şi a ţării, fiind iniţiator/ fondator al cenaclurilor literare „Grigore Alexandrescudin Târgovişte (1951), „Luceafărul” (Pucioasa, 1964) şi „Luceafărul de Pucioasa” (2011), „Vasile Cârlova(Cercul Militar din Târgovişte, 1995) şi „George Coandădin Potlogi (2009), al Asociaţiei „Argonaut” pentru Cultură SF, de anticipaţie şi literatură fantastică (1990), şi Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005). De asemenea, este iniţiatorul şi preşedintele Festivalului naţional de cultură şi literatură „Primăvara albastră” (1964; Pucioasa) şi unul dintre fondatorii Festivalului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor(1969), Festivalului naţional al filmului documentar şi de scurt metraj românesc Contemporania(1977), Festivalului internaţional de cosmopoezie (1996). Publică în numeroase reviste din ţară şi de peste hotare. În 1971 îşi adjudecă Premiul „Ienăchiţă Văcărescu” (pentru poezie), instituit, pentru prima oară, la ediţia a III-a a Festivalului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”; i se acordă: titlul de laureat pe ţară (tot pentru poezie) în 1977, Premiul naţional de presă (reportaj) în 1987; Premiul pentru literatură pe anul 2003, la ediţia a XXXV-a a Festivalul Naţional „Moştenirea Văcăreştilor”, de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi Direcţia Judeţeană Dâmboviţa pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Premiul I (creaţie; la ediţia XL a Festivalului naţional de romanţe „Crizantema de aur”, 2007), Premiul de Onoare Opera Omnia, la Toamna Literară Pietroşiţeană „Mircea Horia Simionescu” (ediţia a IV-a, 2007); i se decernează: „Ordinul Ziariştilor” clasa I Aur (2000, 2006), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler pentru literatură (2002), Ordinul „Crucea Memoriei” (Republica Moldova, 2005) şi Distincţia ortodoxă „Crucea Valahă”; i se conferă titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Târgovişte (2002), oraşului Găeşti (2011) şi al comunei Nucet/Dâmboviţa (2011), şi titlul internaţional (proclamat) The Man of the Year-2005 (Omul Anului-2005) al American Biographical Institute (ABI), cât şi numeroase premii culturale şi diplome de onoare, excelenţă, de merit şi de recunoştinţă. Membru al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiinţe din SUA, Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” (India-România), Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte (Oradea), Uniunii Scriitorilor din România, Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (fondator), Uniunii Scriitorilor din Moldova, Uniunii / Consiliului Ziariştilor din România (1971-1989), Societăţii Ziariştilor din România (1990-1991), Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Organizaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (1971-1989), Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Societăţii Literare „Ion Heliade-Rădulescu” (fondator), Societăţii Române de Bibliofilie (fondator), Asociaţiei Europene a Cadrelor Didactice (este unul din fondatorii filialei din Târgovişte), Asociaţiei Internaţionale „Ovidianum”, Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, Asociaţia Geografilor Umanişti din România (fondator), Asociaţiei Culturale Româno-Indiene (RICA; fondator); membru, de asemenea, în Reaserch Board of Advisors al American Biographical Institute.

 

Scrieri

Univers liber (versuri), Ed. Albatros, Bucureşti 1974; Târgovişte. File de monografie (coordonare şi îngrijire ştiinţifică; coautor), C.E.P.C.S., Târgovişte, 1977; Dâmboviţa (monografie; coautor), Ed. Sport-Turism, Bucureşti 1980. Secunda în plus (versuri), Ed. Albatros, Bucureşti, 1980 (Premiul special al Festivalului Naţional de Cosmopoezie şi al Salonului Internaţional de Publicaţii, Fotografie şi Arte Astronomice „Perside 97”); Spaţii de suflet (proză), Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985 (Premiul naţional pentru reportaj acordat de Consiliul Ziariştilor şi de Uniunea Sindicatelor din Învăţământ, Ştiinţă, Cultură, Poligrafie, Presă şi Edituri, 1987); Eternele columne (versuri), Ed. Eminescu, Bucureşti 1989; O cetate, o patrie (proză), Ed. Domino (ediţia I, 1996 şi ediţia a II-a, 1999) Târgovişte, şi Ed. Bibliotheca (ediţia ne varietur – 2005), Târgovişte; O mie nouă sute nouăzeci şi şapte după Hristos (versuri), Târgovişte, Ed. Domino, Târgovişte, 1997; Cabinetul cu stampe (studii şi articole), Ed. Domino, Târgovişte, 1998; Clipa şi Istoria (interviuri), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2000 (Diploma de Excelenţă „Restitutio” acordată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, 2004); Spaţiul istoric românesc. Imagini geopolitice şi de geocivilizaţie (studii şi articole), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2002; Geocivilizaţie românească (monografie), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2002; Valahia. Istoria unei universităţi (monografie), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2002; Carpaţii – spaţiu de conservare şi continuitate a vetrei etnice româneşti (monografie), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2003; Oarecum, Sinea-mi (versuri), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2003; Arheologia viitorului. Cei ce ne privesc din stele (feed-back-uri paleoastronautice), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2004; Istoria Târgoviştei. Cronologie enciclopedică (monografie), (ediţia I, 2005; ediţia a II-a, 2007, Ed. Bibliotheca, Târgovişte) (Premiul pentru istoria culturii acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni, 2006); Ambasador la Ecuator sau drumul unei vieţi de la marxism la gândirea liberă (memorialistică), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006; Destinul românilor pe Golgota istoriei (studii şi articole), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2005 (Diploma de Excelenţă pentru carte de presă acordată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, 2007); Mic tratat de politologie reflexivă (versuri), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2005; Cosmopoetica (versuri), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2005; O istorie geopolitică şi a geocivilizaţiei românilor (studii şi articole), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006 (Premiul pentru geocivilizaţie românească acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni, 2007); Eminescu – Istoric Naţional (monografie), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007/2012 (Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” pentru geocivilizaţie românească acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni, 2008); Holografiile (versuri), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007; „Primăvara Albastră”. Cronica unui festival naţional de „cuvinte potrivite” (monografie; coautor), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008; Dâmboviţa eroică. Memoria monumentelor (antologie monografică; coautor), ARTPRESS, Târgovişte, 2008; Heliadeana. Ipostaze de geocivilizaţie românească (studii şi articole), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008 (Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” pentru geocivilizaţie românească acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni, 2008); „Dâmboviţa”. De la „organ” la o beţie cu libertate (memorialistică; coautor), Ed. Transversal, Târgovişte, 2009; Dacoursitele (versuri), Ed. Transversal, Târgovişte, 2009; Entropiile (versuri), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009; Caragiale faţă cu... reacţiunea (istoriei) (monografie), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2010; 101 poeme (versuri), Ed. Biodova, Bucureşti, 2010; Istoria Nucetului (Dâmboviţa). Cronologie enciclopedică (monografie), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2011; Enciclopedia oraşului Târgovişte (coautor), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2011 (Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” pentru geocivilizaţie românească acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni); Peisaje mişcate / Moved landscapes (versuri, ediţie română-engleză), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012; Adio fantastic secol 20 (Cimitirul de busole), (versuri), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012 (Premiul „Grigore Alexandrescu” pentru poezie acordat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni); Istoria Aninoasei (Dâmboviţa), (coautor), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012; Cronografii melancolice (publicistică), Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012; Galaxii cu dor, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, Colecţia Opera Omnia – Poezie contemporană, 2012;

 

Antologii

Cântec lângă sonde (1962), Cu faţa spre primăvară (1965), Năzuinţe (1965); Strigăt în faptul zilei (1969), Culorile pământului (1970), Creneluri (1972), Columne de victorii (1977), Laudă patriei (1977), Poezia cetăţii (2002), Cupolă de veac (2003), Almanah Mihai Eminescu (2004), Caietele „Litere”. În căutarea unui topos liric (2006), Caietele „Litere” II. 30 de prozatori (2007), Târgovişte-India (2008), Radu Cârneci, Antologia sonetului românesc (2009), De naşterea Eminescului (2011), Scrieri pentru o posibilă istorie a Amurgului Sentimental (2011); Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.

 

Referinţe

Ulici, Laurenţiu, „Prima verba, Bucureşti, Ed. Albatros, 1975; Vasiliu, Ion, „Am început să-ntinerescCrizantema de Aur»)”, Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă, Târgovişte, 1977; Sbârcea, George; Vasiliu, Ion, Romanţa şi povestea ei, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă a judeţului Dâmboviţa, Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă, Târgovişte, 1980; Popescu, Mihai Gabriel, Memoria dascălilor noştri, vol. III, 1999, vol. V, 2003,  Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 1999; Petrescu, Victor; Paraschiva, Serghie, Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 1999; Neagu, Marin, Istoria literaturii române în date”, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2001; Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Bucureşti, FundaţiaLuceafărul”, 2001; Godea, Ioan, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2002; ManafuTârgovişte, Alexandru; Ucrain, Constantin, Dâmboviţeni la datorie, Bucureşti, Ed. NEMALCO, 2003; Grigorescu, Mariana; Grigorescu, Lucian, Activitatea editorială târgovişteană în secolul al XX-lea”, Târgovişte, Ed. Transversal, 2004; Petrescu, Victor, Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor dâmboviţeni, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2005; Drăghici, Constantin, Stan, Alice-Elena, Diaconu, Diana-Elena, Colegiul Naţional «Ienăchiţă Văcărescu». 1974-2004. Târgovişte, Ed. LVS Crepuscul, Ploieşti, 2005; Zalis, Henri, „O istorie condensată a literaturii române. 1888-2000” (ediţia I, 2006 şi ediţia a II-a, 2007), Ed. Bibliotheca, Târgovişte 2006; Radu, Ioan N., Istoria astronauticii în România, Ed. Bibliotheca, Târgovişte 2006; Gavrilă, Ion; Stan, Mihai, „Destin într-un timp dogmatic”, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006; Grigorescu, Lucian Lideri ai tranziţiei târgoviştene, Ed. Macarie, 2006; Viaţa Basarabiei, anul 6, nr. 2-3 (18-19), 2007 (serie nouă); Popescu, Florentin, Eu v-am citit pe toţi!”, Ed. Bibliotheca, Târgovişte 2007; Vasiliu, Teodor, Istoria Crizantemei de Aur, ArtPress, Târgovişte, 2007; Stan, Mihai; Cristea Tudor, Litere 100. Istoria unei reviste literare dâmboviţene, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008; Grăsoiu, Liviu, Apariţii neaşteptate, Ed. Nouă, 2008; Cristea, Tudor, „De la clasici la contemporani, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008; Popescu, Florentin, Portret în peniţă, Ed. RawexComs, Bucureşti, 2009; Stan Mihai, Confreria, Ed. Bibliotheca, 2009; Mádrová, Gabriela, Literárni kulturni osobnosti spojené s mestem Târgovişte / Town Târgovişte and literary and cultural personalities linked to this place”, Univerzida Kralova Praze/Praga, 2010; Drăgan, Daniel, Subreta, Ed. Arania, Braşov, 2010; Ciugudean, Mircea Aurel, Drumul spre podium”, Artpress, Timişoara, 2011; Grigoriu, Florin, Medalioane, Ed. Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2011; Popescu, Mihai Gabriel, Amintirea amintirilor, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2011; Enciclopedia oraşului Târgovişte, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2011; Machidon, Ion, Scrieri pentru o posibilă istorie a Amurgului Sentimental” (vol. 7), Ed. Amurg Sentimental, Bucureşti, 2011; Neagu, Marin, Cronologia lumii literare româneşti, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012; Neculae, Ionel, Scriitori târgovişteni, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012; „The Contemporary Who’s Who of Professionals 2004/2005”, „International Directory of Experts and Expertise”, site-uri: Societatea Scriitorilor Târgovişteni, Wikipedia, Agero (Stuttgart, Germania).

 

Opinii

George Coandă, în esenţă, este un nonconformist faţă de sine, mai exact spus faţă de sinele său liric aflat mereu în căutarea expresiei ideale, dar şi faţă de arhiva lirică a poeziei în general. Dacă structuralmente el este un autor care nu acceptă limite, atunci însăşi obsesia limitei şi a limitării devine motivul principal al poeziei sale de azi... El este un explorator fie în interiorul unui atom, al microcosmosului, fie în marele ocean al planetei, în macrocosmosul cunoaşterii. El se află – ca fiinţă cogitativă – într-o permanentă prefacere, el vede existenţa într-o permanentă transformare, iar materia, ca şi cunoaşterea într-o stare continuă de ebuliţie şi călătorie. Poetul are un acut simţ [...] al trecerii dintr-o stare de agregare într-alta... George Coandă are intuiţii lirice care generează poeme în lanţ, uneori mai puternice şi mai sagace decât însăşi lanţul poemelor. (M.N. Rusu)

 

Trăsătura principală a lui George Coandă este energia. Rar am întâlnit un om (l-am întâlnit la tinereţe) care să aibă atâta energie, atâta nestare, înţelegând prin asta a nu ancora, ci a merge mereu mai departe şi a înfrunta toate piedicile care nu au fost puţine. Dacă eu, care am făcut caracterologie în „Dicţionarul onomastic”, şi m-am ocupat de fizionomie, m-aş apuca să-i fac portretul, mărturisesc că m-aş afla într-o situaţie extrem de dificilă, pentru că, precum „argintul viu”, modelul îmi fuge din faţă şi nu-l prind. Are un mod de a lucra pe multe planuri, cu totul neobişnuit. Ceea ce a lucrat până acum nu l-a îmbătrânit, ci l-a menţinut în starea de nerăbdare, de energie, care se tot reîncarcă precum un acumulator inepuizabil. Eu nu-l găsesc pe George Coandă portretizabil. Deocamdată, el este cel care face, şi prin asta fac o parafrază la titlul uneia dintre cărţile mele, Târgoviştea fiindu-i, în această „facere”, aşa cum o mărturiseşte în atipicul său jurnal reportericesc „O cetate, o patrie”, vatra sa revigoratoare de existenţă, şi de visuri, şi de speranţă, crescându-i mereu în suflet şi împlinindu-l. Cred că Târgoviştea este acumulatorul acela inepuizabil al energiilor sale creatoare. El face, aşadar, ceea ce nu este puţin în vremea noastră când nu prea se face. După cum foarte bine ştiţi, se cam pune piedică cu dreptul stângului şi cu stângul dreptului. Îl felicit pentru felul acesta de a fi şi îi promit că, odată, n-am să întârzii foarte mult, îi voi face portretul. (Mircea Horia Simionescu)

 

Înaintea unor scrieri mai vechi sau de recentă dată, cu deosebire poezii, pagini de jurnal pe care le-a semnat pe plachete, coperţi de carte şi în rubrici de ziar, George Coandă înseamnă, pentru mine, un spirit ospitalier... Aş fi putut să-l identific în deplina magie a naturii sale exuberante... În odăjdiile versului modul lui de manifestare literară creşte din sâmbure târgoviştean... Pe întreaga dimensiune magic-profană autorul simte nevoia să cânte. Numit, cu diferenţieri de nuanţă, sentimentalism, pentru George Coandă obiectul iubirii de glie, de seninătate, de efect mediat îl recomandă – pentru o sută de motive – ca autor sentimental. George Coandă reţine [...] regula mărturisirii de sine; deţine virtute superioară, atributele melancoliei, cum îi stă bine celui ce se reconstituie biografic în forme laconice. Descoperind dilemele omului simplu iar între ele recomandări venite de la spirite paşnice. Cuvintele nu mă înşală: George Coandă are definită pe mai departe dicţia duioşiei. Vrea să ne convingă ce dibace pune în ea alianţa cu puterile iubirii. (Henri Zalis)

 

George Coandă artist tenace şi greu de dezarmat, a revenit după câţiva ani de tăcere [...] cu o inovaţie formală, acolo unde cu greu se mai poate valida o noutate. Autorul a compus [...] o sută de lirirune. O specie de poezie al cărei tipar îi aparţine. Dacă invenţia ar fi pur formală, nesusţinută de calităţi estetice, luarea ei în discuţie nu s-ar recomanda. Numai că George Coandă reuşeşte [...] să scrie o carte, unitară stilistic şi structural, o carte pledând [...] pentru ştiinţa de a crea atmosferă prin piesele atent dispuse în volum. [...] Într-o perioadă când preocupările de respectare a regulilor şi meşteşugului au fost abandonate din dispreţ sau incultură, George Coandă nu se sfiieşte a folosi tiparele acceptate în timp, fără a lăsa niciun moment ideea de depăşit, de vetust, de prăfuit, de monotonie. [...] Sunt convins că George Coandă [...] optând spre amintita formă, şi-a câştigat un loc stabil printre poeţi. (Liviu Grăsoiu)

 

Când aştern pe hârtie aceste rânduri am alături una dintre cele mai recente apariţii editoriale ale lui [George Coandă], „Heliadeana. Ipostaze de geocivilizaţie românească”, volum însoţit, între altele, şi de un „jurnal biobibliografic” [...] atât de bogat şi de variat încât, fără să-mi fie teamă că exagerez, sunt convins că sub pana unui autor de proză el ar putea deveni, prin transfigurare artistică, un foarte interesant roman – romanul vieţii unui om care s-a dăruit cu totul creaţiei literare (şi mai târziu şi celei ştiinţifice), parcurgând etape şi vremuri nu totdeauna prielnice, dar care l-au îndârjit, l-au călit, i-au dat puterea de a crede că poate învinge. Şi a învins... Cărţile de literatură şi cele ştiinţifice (studii, monografii, istorii ş.a.) scrise de George Coandă ocupă (nu e o exagerare în asta!) un întreg raft de bibliotecă, după cum tot c-am atât ocupă şi numeroasele monografii, studii, dicţionare şi lucrări de sinteză care cuprind referinţe la volumele semnate de-a lungul anilor de aceste neobosit şi veşnic tânăr târgoviştean. (Florentin Popescu)

 

O cetate, o patrie, o lume. Antijurnalul unui reporter melancolic               Cronografii melancolice     Caragiale faţă cu...reacţiunea (istoriei)     Heliadeana. Ipostaze de geocivilizaţie românescă          Istoria Aninoasei (Dâmboviţa)     Istoria Nucetului (Dâmboviţa). Cronologie enciclopedică               Clipa şi istoria          Adio fantastic secol 20 (Cimitirul de busole)     Entropiile     Holografiile. Sonete, capricii libere de orice prejudecată     Mic tratat de politologie reflexivă. 1990-1997: timpul exorcistului     Cosmopoetica (fansiile / antipoeme)     Oarecum, Sinea-mi. Studiu bine temperat cu o sută de lirirune