FLORENTIN POPESCU

(3.IV.1945, Lera-Chiojdu, Buzău)

poet, prozator, istoric şi critic literar, ziarist

A urmat cursurile şcolii primare în satul natal, pe cele gimnaziale şi liceul („B. P. Hasdeu”) în oraşul Buzău, apoi Facultatea de Limbă şi Literatură Română din Universitatea Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1969. A lucrat ca redactor la mai multe ziare, reviste şi edituri (Viaţa studenţească, Viaţa Buzăului, Informaţia Bucureştiului, Sport – Turism, Albatros, Manuscriptum), la Consiliul Naţional al Audiovizualului şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române. Poet, prozator, istoric literar şi reporter, Florentin Popescu a debutat publicistic în revista „Luceafărul”, în 1963, iar editorial cu volumul de versuri „Obsesia păsărilor” (Colecţia „Luceafărul”, Ed. Tineretului, 1970). Ulterior a tipărit peste şaizeci de volume, într-o paletă tematică variată (poezie, proză, istorie literară, dicţionare, memorialistică, reportaje). Este autorul lucrării „O istorie anecdotică a literaturii române” (1995), al monografiilor „Viaţa lui V. Voiculescu”, „N. Labiş”, „Romanul vieţii şi operei lui Alexandru Odobescu”, „Necunoscutul Macedonski”. De asemenea, al unor dicţionare de literatură română, de literatură universală, cărţi pentru copii, precum şi al unor lucrări de sinteză: „Divinităţi, simboluri şi mistere orientale” (5 volume, 1999-2003), „Dicţionar de mitologie orientală” (2005), „Babilon, oraşul blestemat” (1998). În domeniul poeziei a publicat volumele: „Obsesia păsărilor” (1970), „Mereu-peregrinul” (1972), „Cuvinte de grâu” (1975), „Ţărmul uitat şi alte poeme” (1981), „Diligenţa cu păsări” (1983), „Peregrin la Ninive” (1988), „Flăcări şi porumbei” (1989), „Cele mai frumoase poezii” (1992), „Elegia cailor pierduţi” (ediţie bilingvă, română-albaneză, 2007), „101 poeme” (2011). Creaţia acestui scriitor a fost comentată în toate dicţionarele şi istoriile literare apărute în ultimii douăzeci de ani. Florentin Popescu figurează cu date despre viaţă şi operă în enciclopediile „Who is Who” (Enciclopedia Personalităţilor din România), „2000 de scriitori de seamă ai secolului XX” (2000) şi „2000 de intelectuali de excepţie ai secolului XX” (2000), editate de International Biographical Centre din Cambridge (Anglia). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (1975). A fost redactor-şef al revistei „Sud”, iar în prezent este fondator şi redactor-şef al revistei „Bucureştiul Literar şi Artistic”, redactor la revista „Pro Saeculum” (Focşani) şi senior editor la revistele „Litere” (Târgovişte) şi „Oglinda literară” (Focşani). Cetăţean de Onoare al Municipiului Buzău. Membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005). Distins cu premii ale Societăţii Scriitorilor Târgovişteni: Secţiunea istoria artei – „Ctitorii brâncoveneşti” (2006); Premiul pentru monografii literare – „Nicolae Labiş” (monografie, 2007); Premiul „Marin Bucur” pentru monografii literare – „N. Porsenna – o viaţă, o operă, un destin” (2008); Premiul „Alexandru Stark” pentru publicistică literară – „Eu v-am citit pe toţi!” (vol. 3, 2012).

Scrieri

Obsesia păsărilor (versuri), Ed. Tineretului, col. „Luceafărul”, Bucureşti, 1970; Mereu-peregrinul (poeme), Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1972; Ţara fântânilor (reportaje), Ed. pentru Turism, Bucureşti, 1972; Cuvinte de grâu (poeme), Ed. Eminescu, Bucureşti 1975; Rapsodii la Vatra Mioriţei (reportaje), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1975; Ctitorii brâncoveneşti (eseu), Ed. Sport-Turism, 1976, ediţia a II-a, Ed. Bibliotheca, Târgovişte 2004; Contemporan cu visul. Oameni, locuri şi tradiţii din ţinutul Buzăului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenţei (reportaje), Ed. Albatros, Bucureşti, 1979; Ţărmul uitat şi alte poeme, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1981; Diligenţa cu păsări (poeme), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu (monografie), Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984; Ediţia II-a, Buzău, 1994; Carte de dragoste pentru Bucureşti (reportaje), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1986; Povarnă şi alte povestiri, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1987; ediţia a II-a, Ed. Pallas, Focşani, 2004; Peregrin la Ninive (poeme), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1988; Glas al libertăţii, glas al Unirii, Ed. Minerva, Bucureşti, 1988; Flăcări şi porumbei (poeme), Ed. Eminescu, 1989; Puii de urs nu merg cu automobilul (roman pentru copii), Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1989; Vasile Alecsandri, Poezii, Ed. Albatros, Bucureşti, 1990; Cele mai frumoase poezii (ediţie bibliofilă, îngrijită de autor şi nepusă în comerţ), Ed. Colibri, Bucureşti, 1992; Antologia poeziei religioase româneşti de la începuturi până azi, Ed. Albatros, Bucureşti, 1992; ediţia a II-a, 2 vol., Ed. Minerva, col. „Biblioteca pentru toţi”, Bucureşti, 1999; V. Voiculescu şi lumea lui (evocări şi comentarii), Ed. Colibri, Bucureşti, 1993; Satul românesc în poezie, Ed. Albatros, Bucureşti, 1994; O istorie anecdotică a literaturii române, Editurile Saeculum şi Vestala, Bucureşti, 1995, Ediţia II-a, idem, Bucureşti, 1999; Al. I. Odobescu şi Buzăul (istorie literară), Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău, Buzău, 1995; V. Voiculescu la Pârscov, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău, Buzău, 1996; V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău, Buzău, 1997; Cele mai frumoase colinde, Ed. Scripta, Bucureşti, 1996; Ion Băieşu, Ţara lui Papură-Vodă, Ed. Minerva, col. „Biblioteca pentru toţi”, 1996; Dicţionar de literatură română pentru elevi (clasele V-VIII), Editurile Saeculum şi Vestala, Bucureşti, 1997; ediţia a II-a, idem, Bucureşti, 1998; Cafeneaua literară şi boemii ei (evocare cronologică), Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997; Babilon, oraşul blestemat („reconstituire în 15 tăbliţe a splendorii şi decăderii celebrei cetăţi antice”), Ed. Saeculum, Bucureşti, 1998; Dicţionar de literatură universală pentru elevi, Ed. Floarea Darurilor, Bucureşti, 1998; ediţia II-a, Casa editorială Regina, Iaşi, 2008; Divinităţi, simboluri şi mistere orientale (dicţionar), 5 volume (Mesopotamia, Egiptul antic, India, China, Japonia), Ed. Floarea Darurilor, Bucureşti, 1999-2003; Detenţia şi sfârşitul lui Vasile Voiculescu (istorie literară), Ed. Vestala, Bucureşti, 2000; Poveştile Babilonului (proză pentru copii), Ed. Forum, Bucureşti, 2000; Romanul vieţii şi operei lui Alexandru Odobescu, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2001; Cafeneaua literară şi boema din România de la începuturi până în prezent, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, Ed. Saeculum I. O., Bucureşti, 2002; Amintirea care ne rămâne (convorbiri şi evocări), Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2002; Poezie română religioasă, Ed. C. N. I. Coresi, Bucureşti, 2002; Viaţa lui V. Voiculescu, Ed. Vestala, Bucureşti, 2003; V. Voiculescu şi contemporanii lui, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2004; Antologia poeziei româneşti de dragoste, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2004; Necunoscutul Macedonski, Ed. Fundaţiei Ideea Europeană, Bucureşti, 2005; Dicţionar de mitologie orientală, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2005: Nicolae Labiş (monografie), Ed. Vestala, Bucureşti, 2006: Fotoliul de Onoare (convorbiri, evocări, amintiri), Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2006; Colibri, un zbor întrerupt, Ed. Pallas, Focşani, 2007; Bucureştii cafenelelor literare, Ed. Domino, Bucureşti, 2007; Semne şi simboluri, Ed. Domino, Bucureşti, 2007; Un mesteacăn rătăcit în câmpie (amintiri şi evocări), Ed. Mad Linotype SRL, Buzău, 2007; Elegia cailor pierduţi (poeme, ediţie bilingvă română-albaneză), Ed. Domino, Bucureşti, 2007; Eu v-am citit pe toţi, vol. I, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2007; N. Porsenna. O viaţă, un destin, o operă, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2008; O istorie culturală în imagini. De la G. Călinescu la Nichita Stănescu, Ed. Vestala, Bucureşti, 2008; Dicţionar de literatură universală, Ed. Ideea europeană, Bucureşti, 2008; Eu v-am citit pe toţi, vol. II, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009; Siluete pe plajele timpului, Ed. Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2009; Eu v-am citit pe toţi, vol. III, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2011; Salonul portretelor în peniţă, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012; Cafeneaua literară şi boema din România. De la începuturi până în prezent. Antologie de texte, Cuvânt-înainte şi Note bio-bibliografie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.

Antologii

Caiete Litere. În căutarea unui topos liric. Antologie a SST, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2006, p. 126-130; 30 de prozatori. Caietele Litere 2, Târgovişte, Grupul Editorial Bibliotheca&Marcona, 2007, p. 181-187; Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.

Referinţe

Marian Popa, Dicţionar de literatură romană contemporană, ed. II-a Ed. Albatros, Bucureşti, 1987, p. 446; idem, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, Ed. Semne, Bucureşti, 2009, p. 32, 1001, 1003; Alexandru Oproescu, Scriitori buzoieni (fişier istorico-literar), Buzău, 1980, p. 108-109; idem, Din Buzăul literar, Ed. Omega, Buzău 2009, p. 55; George Muntean, în Introducere la Reportajul românesc contemporan, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1974, p. XXI-XXIII; Virgil Teodorescu, în Cuvânt înainte la Cinstire patriei. Tineri scriitori în reportaj, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1972, p. 5-6; Constantin Daniel, în vol. colectiv Retrospective medicale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1985, p. 579-584; Gheorghe Tomozei, Rezervaţia de fluturi, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1988, p. 242-244; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1995, p. 300-302; Ion Apetroaie, Literatură şi reflexivitate, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1996, p. 224-227; Tudor Cristea, Partea şi întregul, Ed. Bibliotheca, 1999, p. 36-38; Biographical Centre Cambridge, (Anglia), 2000 de scriitori de seamă ai secolului XX, Cambridge, 2000; Idem. 2000 de intelectuali de excepţie ai secolului XX, Cambridge, 2000; Dumitru Micu, Scurtă istorie a literaturii române, vol. III, Ed. Mana, Bucureşti, 2000, p. 323; Who’s Who In România, Pegasus Press, Bucureşti, 2002, p. 535; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, vol. II, partea I, Evenimentul Românesc S. A. Buzău, 2001, p. 478-481; M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, vol. III, Ed. Albatros, Bucureşti 2001, p 826-829; Tudor Opriş, Istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000), Ed. Aramis, 2002, pag. 167; Lucian Chişu, Nouăzeci şi nouă de cărţi, 2004, p. 229-232; Ioan Adam, Zidul şi litera, 2004, p. 112-114; Nicolae Rotaru, Mirabile dictu (101 nemuritori), 2005, p. 261-263; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, de la origini până în prezent, Ed. Tempus Dacoromânia Comterra, Bucureşti, 2006, p. 825-826; Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române, IV, P-R, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006, p. 353-354; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. II, M-Z, Ed. Paralela 45, p. 406-407; Alexandru Deşliu, Convorbiri în cumpănă, Ed. Pallas, Focşani, 2006, p. 256-305; Marin Ifrim, Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2006, p. 9-10; Idem, Nume şi cărţi, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2010. p. 40-42; Valeriu Bârgău, Generaţie şi creaţie, Ed. Călăuza v. b., Deva, 2007, p. 141-148: I. Aldeniu, Galeria scriitorilor buzoieni şi râmniceni, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2008, p. 185-187; Mihai Stan, Confreria. Convorbiri şi confesiuni, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2009, p. 276-285; Dumitru Ion Dincă Consideraţii asupra literaturii buzoiene contemporane, vol. I, Ed. Omega, Buzău, 2009, p. 35-38;

Opinii

În toate poemele lui Florentin Popescu există o adevărată literatură a germinării, a fecundării, a mariajelor dintre elemente (...) „Peregrin la Ninive” este, mai degrabă, o carte despre universaliile civilizaţiilor, nu despre elementele lor particulare. Fiecare secvenţă de viaţă se transformă într-o parabolă. (...) Există în creaţia lirică a lui Florentin Popescu o frumoasă poezie a tandreţei umane. Ea este comunicată prin gingăşia unor metafore simple, întâlnite în literatura japoneză şi chineză. (...) Datele umane pe care este fundată poezia sa rămân universale. Remarcabilă, experienţa lui Florentin Popescu nu este repetabilă. (Romul Munteanu)

...Florentin Popescu întemeiază o mitologie a spaţiului natal, transcris cu o caligrafie delicată a peisajului dominat de o energie a teluricului, rafinat prin cultură. Postura sa de drumeţ, atent la semnalele misterioase ale realului revine cu insistenţă, ceea ce-l apropie de lirica fastuoasă a lui Saint-John Perse. (...) Îmbinând erudiţia cu fantezia, poetul atinge un deosebit rafinament în volumul „Peregrin la Ninive” (1988), în care mitologia antică devine sursă de simboluri poetice... (Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu)

Dorinţa lepădării de materie, a desprinderii de lut, a înălţării spre azurul spiritului constituie matca întregii sale poezii, ceea ce este sugerat, între altele, şi de utilizarea insistentă a simbolurilor şi metaforei zborului. (...) Diversitatea preocupărilor dezvăluie personalitatea unui autor nutrit de bune lecturi, cu deschidere spre zone puţin frecventate. (Ion Oprişan)

Spirit creator prolific, manifestat în direcţii variate (poet, prozator, publicist, istoric literar), Florentin Popescu şi-a îndreptat în ultimul timp atenţia asupra memorialisticii, evocând în scrierile sale personalităţi din viaţa literară, între care unele din spaţiul spiritual târgoviştean. [...]Sensibilitatea şi discreta vibraţie a rememorărilor trădează sufletul artist al lui Florentin Popescu într-un discurs cald, meşteşugit condus, în care nostalgia, emoţia se împletesc cu simpatia şi admiraţia confraternă. (Margareta Bineaţă)