IANOŞ ŢURCANU

 

(26.VII.1951, com. Pelenia, Bălţi, Republica Moldova)

poet, prozator, eseist, publicist

 

 

 

 

Şcoala medie în Pelenia. Student la Colegiul de Medicină din oraşul Bălţi (1966-1970). Face cunoştinţă cu primele cenacluri literare şi cu personalităţi remarcabile (poetul Liviu Damian). În timpul serviciului militar, în mai multe unităţi din URSS, îşi aprofundează studiile în domeniul medicinii (1970-1972). Publică în diverse ziare şi reviste influenţat de Iulian Filip şi Anatol Ciocanu. Studii la Institutul de Medicină din Krasnodar. După un concurs riguros, este angajat la Centrul de pregătire şi antrenamente speciale al piloţilor şi cosmonauţilor, aflat în oraşul Soci, pe ţărmul caucazian al Mării Negre (1972-1976). Debut editorial efectiv în revista „Moldova”, cu referinţele calde ale poetului Gheorghe Vodă (1973). Activitate asiduă în domeniul medicinii legată de cosmonautică, nenu­mărate deplasări, inclusiv peste hotare. Multe încercări literare: versuri de factură neoromantică şi proză care exploatează tensiunea dintre vis şi realitate, într-o manieră lirică (1976-1980). Licenţiat, fără frecvenţă, al Institutului de Literatură Universală „Maxim Gorki” din Moscova. Întâlniri de neuitat cu personalităţi din lumea literară. Lungi discuţii despre munca scriitoricească, la Peredelkino, cu Valentin Kataev şi Andrei Voznesenski (1980). După ani de peregrinări revine, acasă, la Chişinău, unde începe să lucreze la Direcţia Cultură a Primăriei (din 1992 până în prezent). Urmează o etapă de maturitate a scriitorului, destul de distinct de alţi confraţi, prin stilul personal vizibil în cărţile publicate. Autor al peste 500 de texte de cântece de muzică uşoară, populară şi cântece pentru copii, redactorul revistelor „Moment poetic”, „2 ore + 3 iezi”, „Aduceri aminte” şi „Litere”. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Mondiale a Literaţilor (Washington). Este tradus în italiană, engleză, rusă, franceză, germană. În lista premiilor obţinute se înscriu: Premiul Bibliotecii Naţionale (1995) pentru placheta „Oglinda stranie”, Premiului Uniunii Scriitorilor (2001) pentru cartea „Insula Madagascar”, Premiului Bibliotecii „Gh. Asachi” (Iaşi) pentru cartea „Bravo, Mieunache” (2005), Premiul Salonului Internaţional de Carte „SIC 2007” pentru placheta de versuri „Omul Mării” (2007), Premiul „Simpatia copiilor” al Salonului Internaţional de Carte pentru Copii (2008), pentru cartea „O girafă supărată”; Premiul „Eros” al Bibliotecii Naţionale (2008) pentru promovarea liricii de dragoste – cartea. „Izgonirea din Eden”, Premiul „Mihai Eminescu”, pentru poezie, la Salonul Internaţional de Carte Românească, Iaşi (2008), Premiul „Cartea Anului” la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii, Chişinău (2009) pentru cartea „Un elefant în vagonul- restaurant”, cartea „Melcii nu citesc ziare” a devenit Cartea surpriză a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii (Ed. IYX). Membru fondator al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005). Distins cu Premiul „Grigore Alexandrescu” pentru poezie al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni pentru „Cea mai frumoasă vară a iubirii” (2011).

 

Scrieri

Oglinda stranie – versuri (Ed. Museum, 1994, Chişinău), Insomnii – versuri (Ed. Pigmalion, 1996, Chişinău), Oră de anatomie – versuri (Ed. Museum, 1995, Chişinău), Ploaie la plus infinit – versuri (Ed. Cartier, 1996, Chişinău), Contur – versuri (bibl. „B. P. Hasdeu”, 1997, Chişinău), Cioburi de cristal – aforisme (Ed. ABC, 2000, Chişinău), Deprindere inutilă – versuri (Ed. Augusta, 2000, Timişoara), Songuri de buzunar – versuri (Ed. ABC, 2000, Chişinău), Priviri în oglindă – aforisme (Ed. Gunivas, 2001, Chişinău), Apropo – versuri (Ed. Şiarec, 2001, Chişinău), Şi atât – versuri (Ed. Prut Internaţional, 2001, Chişinău), Linişte nu va mai fi – versuri (Ed. Gunivas, 2002, Chişinău), Tatuaje pe nisip – aforisme (Ed. Gunivas, 2003, Chişinău), Eu + tu... sau încă o dată despre dragoste – versuri (Ed. Grafema Libris, 2003, Chişinău), Gânduri printre rânduri – aforisme (Ed. Princeps, 2005, Chişinău). Carte de dragoste (Ed. Grafema Libris, 2005, Chişinău), Следы на песке (rus.) – aforisme (Ed. Inessa, 2005, Chişinău), Inimometru – versuri (Ed. Confession, Ploieşti, 2005), Cugetări de astăzi şi de ieri – aforisme (Ed. Casa Limbii Române, 2006, Chişinău), 10a la musa nuova – versuri (Socogen Edizioni, 2006, Italia) Brevete pentru eternitate – aforisme (Ed. Grafema Libris, 2006, Chişinău), Lo scrigno del’amore – versuri (Socogen Edizioni, 2006, Italia) Omul Mării – versuri (Ed. Grafema Libris, 2007, Chişinău), Izgonirea din Eden – versuri şi aforisme (Ed. Reclama, 2008, Chişinău), Cea mai frumoasă vară a iubirii (Ed. Bibliotheca, Târgovişte şi Cartdidact, Chişinău, 2010), Nu poţi da anii înapoi – romanţe, Ed. Grafema Libris, Chişinău, 2011), Armonii şi distonanţe – aforisme (Ed. Grafema Libris, Chişinău, 2011).

 

Cărţi pentru copii

În palat la Verde Împărat – versuri (Ed. Baştina, 1993, Chişinău), Doi lei – versuri (Ed. Museum, 1996, Chişinău), Fulgul fermecat – versuri (Ed. Museum, 1997, Chişinău), Cântec de-nceput – versuri (Ed. Iulian, 1998, Chişinău), Motanul – navigator -versuri (Ed. Orfeu, 1997, Chişinău), Alfabetul vesel – versuri (Ed. Iulian, 1998, Chişinău), Zece fraţi neastâmpăraţi – povestiri (Ed. Abeceluş, 2000, Chişinău), Insula Madagascar – versuri (Ed. Abeceluş, 2001, Chişinău), Animale sentimentale – versuri (Ed. Augusta, 2001, Timişoara), Măscărici şi Mâzgălici – versuri (Ed. Prut Internaţional, 2001, Chişinău), Iepuraşul Timică – versuri (Ed. Prut Internaţional, 2001, Chişinău), Şoriceii Gilly, Milly, Gally – versuri (Ed. Prut Internaţional, 2001, Chişinău), Ghiocelul şi buburuza – versuri (Ed. Prut Internaţional, 2001, Chişinău), Piţigoiul în ciubote – versuri (Ed. Rămurele, 2002, Chişinău), Cucul cu cucui – versuri (Ed. Grafema Libris, 2003, Chişinău), Animale sentimentale – versuri (ed Prut Internaţional, 2003, Chişinău), Bravo, Mieunache !.. – versuri (Ed. Grafema Libris, 2005, Chişinău), Şoricelul educat – versuri (Ed. Confession, Ploieşti, 2006), O girafă supărată – versuri (Ed. Prut Internaţional, 2008, Chişinău), Alfabetul vesel – versuri (Ed. Grafema Libris, 2008, Chişinău), Ce ascund cuvintele – versuri (Ed. Grafema Libris, 2008, Chişinău), Un elefant în vagonul- restaurant – versuri (Ed. Prut Internaţional, 2009, Chişinău), Melcii nu citesc ziare – versuri (Ed. Prut Internaţional, 2010, Chişinău).

 

Antologii

Caiete Litere. În căutarea unui topos liric. Antologie a SST, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2006, p. 152-156; Caiete Litere II. 30 de prozatori, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Grupul Editorial Bibliotheca&Marcona, 2007, p. 218-220; Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.

 

Referinţe

Gheorghe Vodă, „Cercetaţi de sublim” (revista „Moldova”, 1973); Gheorghe Ierizanu (Curierul de seară, decembrie 1992); Iulian Filip „Aştept domolirea drumeţului” (Literatura şi arta, iulie 1993); Ion Ciocanu „Imperativul ascendenţei” (Viaţa satului, noiembrie 1994); Tudor Paladi „Necesitatea primordială a basmului” (Florile dalbe, mai 1995); Mihai Cimpoi „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (Ed. ARC, 1996); Victor Nichituş „Poeţi pe mapamond” (Flux, decembrie 1997); Caligrafii (revista „Colloqvium”, Botoşani februarie 1998); Galina Furdui „Alfabetul vesel” (Literatura şi arta, iulie 1998); Efim Tarlapan „Patrimoniu spiritual” (Post Scriptum, septembrie 1998); Cuvântul care uneşte (Cronica, Iaşi, iulie 1999); Ianoş Ţurcanu mai are o „deprindere inutilă” (Jurnal Naţional, mai 2000); Melancolii la sfârşit de veac (Luceafărul, Bucureşti, decembrie 2001); Doina Cernica „Poezia lui Ianoş Ţurcanu” (Crai Nou, Suceava, mai 2004); Victor Adam „ Personalităţi basarabene. Ianoş Ţurcanu” (Ploieşti, mai 2005); Larisa Ungureanu „Muza poeziei” (Literatura şi Arta, februarie 2006); Mihai Cimpoi „Iubirea şi tristeţea în ecuaţii lirice” (Limba Română, nr. 10, 2006); Nicolae Busuioc, culegerea „Timpul pierdut”: Izgonirea din Eden (Ed. Vasiliana, Iaşi. 2009); Mihai Cimpoi, În căutarea „vremii împăcării”, din cartea „Cea mai frumoasă vară a iubirii” (Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2010); Tudor Cristea, Poeţi din Basarabia (I). Un personaj liric: Ianoş Ţurcanu (revista Litere, Târgovişte, 2010); Liviu Grăsoiu, Ediţii de autor (EX PONTO nr. 4, 2010); Niculae Ionel, Un poet al iubirii, Litere, anul XIII, nr. 3(144), martie 2012.

 

Opinii

Ianoş Ţurcanu este, înainte de toate, un poet al iubirii, văzând în acest sentiment o expresie a deplinătăţii. Versurile erotice sunt pătrunse de o sensibilitate lirică fină care dă măsura adevărată a darului său artistic: „E vie-n biata-mi inimă, / iubirea. / Atunci, atunci eu numele / i l-am săpat în piatră, / l-am scrijelit cu ungiile rupte, / cu tot cu suferinţe, gânduri, dor, / ca mai apoi, / drept consolare, / ea cruce să-mi devină pe mormânt, / iubirea”. (Mihai Cimpoi)

 

Poetul se simte în largul lui în indiferent ce tip de versificaţie, cuvântul ascultându-l, iar ritmurile şi rimele neopunându-i rezistenţe. Înventivitatea în găsirea ideilor are cadenţă de pas alegător, „Noul canon” coexistă cu formulele consacrate, dar şi înnobilate prin intensitatea trăirilor. La toate se adaogă noutatea reprezentată de peisajele marine, oamenii mării beneficiind de un volum anterior despre un spaţiu geografic şi psihologic rareori frecventat de scriitori români. „Cea mai frumoasă vară a iubirii” impune un poet de primă mărime. (Liviu Grăsoiu)

 

Poezia lui Ianoş Ţurcanu este cursivă şi sobră, consfinţind tradiţia orală şi cea clasică, fluenţa ritmică şi parfumul îmbătător al eufoniei, specifice versificaţiei moderne. (Tudor Palladi)

 

Poetul aparţine mediului literar basarabean, valorizat ca mai conservator, în care relaţia din­tre scriitori şi gustul public a fost totdeauna bine păstrată, fa­cilitată în bună măsură şi de o critică lipsită de snobism. E vorba de un registru radical modern, în care metafora nu dispare, ci îşi schimbă numai rostul, insinuându-se unui limbaj simplu şi mărind ine­fabil voluptatea căutării. Există cu adevărat o te­mă a Paradisului în poezia lui Ianoş Turcanu, circumscrisă iubirii, unde găsim ipostaze atât de diferite de trăire ideală, susţinute de motive ce revin în mod constant. Iubiţii îşi oferă posibilităţi ideale de împlinire ori de aspiraţie măcar, cel mai adesea. Impre­sia, foarte puternică, poate veni şi din faptul că, în definitiv, ţinta artei, întotdeauna, angajează cele mai multe speculaţii ale dorinţelor omeneşti, implicând o definiţie clasică a paradisiacului. (Niculae Ionel)

 

Basarabeanul Ianoş Ţurcanu reprezintă, cel puţin după cât mi se pare, o interesantă sinteză între biografie şi creaţie – ambele spectaculoase, oarecum exhibate, dar şi ascunse, marcate de abandonuri semnificative şi reluări perpetue (însă deloc sisifice) ale căutării: de sine, de alţii, de certitudini, oscilând între iluzie şi deziluzionarea ironică, între melancolie şi jubilaţie, între gravitate şi ludic. Un neoromantic jucându-şi postura, un veşnic îndrăgostit cu manifestări donjuaneşti, evoluând lesne de la melancolie la ironie şi de la interiorizare la extrovertire, cu ceva histrionic (dar şi melancolic) în tot ce face şi în tot ce exprimă. (Tudor Cristea)

 

     Cea mai frumoasă vară a iubirii